Localitatea este situată în partea de nord-vest a judeţului Tulcea, la o distanţă de 16 km faţă de municipiul Galaţi şi la 12 km distanţă de Măcin. Accesul în localitate se face pe E 87, DN 22.

Informatii generale

 Informaţii precise asupra înfiinţării satului Văcăreni nu se cunosc. Tradiţia spune că în vremea veche un om din Reni ar fi pierdut o vacă, care a trecut Dunărea şi Balta Crapinei. Plecând să o caute, se zice că a găsit-o prin aceste locuri. Văzând că pe aici sunt locuri bune de păşune şi-a adus şi celelalte vite pe care le mai avea şi a făcut o târlă. Mai târziu au venit şi s-au aşezat aici mai multe familii din Basarabia, Moldova şi Muntenia, care au dat denumirea satului Văcăreni. Prima menţionare documentară este cea din Defterul din 1573 în care apare sub numele de Văkăreni într-o listă privind obligaţiile unor sate faţă de Poartă, obligaţie în oi.

Cultivarea pământului este principala activitate a locuitorilor comunei Văcăreni. Se cultivă cereale şi plante tehnice. Culturile de legume sunt tradiţionale, existând şi sistem de irigare, care trebuie reabilitat. Comuna are în acest moment 6 ferme agricole.

Harta statistică rusă din 1838, înseamnă satele existente cu numele lor, cu felul „populaţiunii” locuitoare, şi se află la Academia română cu numărul caselor şi curţilor, precum şi satele devastate şi devenite pustii. „ Numărul de case locuite (1828 – 1829): Garvăn 43, Văcăreni 64, Luncaviţa 34”. Pe la 1878, Dobrogea se popula din nou cu moldoveni basarabeni, veniţi de peste Prut (unde se refugiaseră înainte, în timpul războiului cu turcii, acum înfrânţi) şi câteva mii de ardeleni. Se atestă prezenţa acestora “În faţa Galaţilor în Văcăreni,, Garbina (Carpina) şi Jijila; spre sud de Măcin în Turcoaia, Satu nou şi Peceneaga. După plecarea turcilor 1877-1878 bulgarii s-au împrăştiat din Cerna în satele neaoşe româneşti ca: Luncaviţa, Văcăreni, Peceneaga, Ostrov, Dăeni, Gârliciu”. Singurul dosar care s-a păstrat în Arhivele Naţionale este Dosarul nr. 117 cu privire la Primăria Văcăreni, conţine informaţii din perioada 1928-1930. Datele se referă la: – instituirea în comuna Văcăreni a comitetului de conducere aviatic -1928; – administrarea islazurilor comunale, măsuri de stârpire a insectelor vătămătoare a culturilor, liste cu cooperatori de păşune, debitorii cărora li s-au dat locuri de casă 1928; – corespondenţă privind probleme de personal: numiri, pedepse, etc. -1928; – lucrările consiliului comunal şi al delegaţiei permanente-1928; – tabele statistice IOVR -1928; – tablouri nominale de consilierii comunei statistici de cârciumi, stabilimente industriale, mori, tâmplării, etc., animale, stupi, locuitori pe naţionalităţi. 1928 – 1929 – corespondenţă privind lemne de foc, instrucţiuni privind revizurea anuală a biletelor de liberă trecere a supuşilor străini, încasări de concentrări pentru instrucţie, registru, mişcarea populaţiei – 1929; – cereri pentru eliberări de certificate: cetăţenie, de bună purtare, constatare în viaţă, stare materială, port-armă-1929; convocarea consiliului comunal; deliberări -1929; – statistica viilor- 1930; – alegerea comitetului şcolar -1930; – corespondenţă privind liste electorale, taxe, convorbiri telefonice, decizii de încadrare, decizii de incadrare de personal – 1930; – corespondenţă relativă la supuşi străini, respectarea legii, repaosului duminical, circulaţia , evenimente în comună -1930. – lista electorală cuprinzând numele locuitorilor ce îndeplinesc condiţiile de a fi alegători la alegeri administrative şi camera agricolă.

Arhiva completă a localităţii a fost mutată la centrul comunal Luncaviţa în 1968, unde a fost devalizată de un incendiu în anii 70. Din aceeaşi perioadă s-a păstrat primul număr din revista locală de satiră şi umor, „Trompeta Văcărenilor”(1925) care ilustrează preocupările locale, moravurile, dar şi capacitatea intelectualităţii locale, dovedită de un limbaj elevat, corect gramatical , dar în primul rând un rafinat simţ al umorului.(vezi anexa) În anul 1968, comuna Văcăreni a fost desfiinţată abuziv, reclamându-se rebeliunea populară din 1958, când ţăranii proprietari nu au fost de acord cu colectivizarea forţată. Atunci, Nicolae Ceauşescu, secretar al C.C. al P.C.R. cu probleme agrare a fost însărcinat cu aplanarea conflictului, deplasându-se în comuna Văcăreni. Misiunea lui s-a soldat cu îndârjirea locuitorilor care nu au renunţat la proteste până nu a fost îndeplinită solicitarea acestora, anume ruperea cererilor de colectivizare făcute sub presiune armată. Rezultatul acestei “victorii” a fost plătit foarte scump: arestări masive (anchetaţi sub stare de arest 110 din care 45 condamnaţi la 2-10 ani), presiuni asupra familiilor condamnaţilor. De asemenea memoria locală a reţinut acest conflict ca singur motiv al desfiinţării comunei Văcăreni.După un lung process de lobby care a durat din 1990 până în 2003 comuna Văcăreni a fost reînfiinţată în anul 2003.

Linia nordică a comunei este de natură hidrografică, reprezentată fiind de extensiile Lacului Crapina şi Gârla Ciulinetului, care despart comuna de comuna Grindu. Limita nord-estică este asigurată de prezenţa în imediata aproiere a localităţii Garvăn, iar cea sudică, mai ales cea sudvestică de localitatea Jijila. Spre est şi sud-est comuna se învecineazaă cu localitatea Luncaviţa. Prin poziţia geografică şi imprejurimi, comuna Văcăreni se incadrează în două mari unităţi morfologice distincte: a) ultimile prelungiri nord-vestice ale Munţii Măcinului, Parcul Naţional Munţii Măcinului b)lunca Dunării Relieful este predominant deluros, având altitudini situate înte 50-100m şi 100-200, culminând cu 168m în partea sud-vest alocalităţii în timp ce spre nord altitudinea coboară ajungând în Lunca sub 25 m (altitudine medie). Reţeaua hidrografică a fost reprezentată de extensiile Lacului Crapina, Gârla Ciulineţ, astăzi aceste suprafeţe sunt destinate agriculturii.

Relieful este careacterizat de asocierea a trei subunităţi morfostructurale bine diferenţiate-Lunca Dunării, Munţii Măcin şi Podişul Niculiţelului care se înscriu în limitele de altitudine 0-300 m . RELIEFUL Relieful Localităţii Văcăreni se dezvoltă în majoritate pe glaciuni de versant si parţial chiar pe depozitele mai înalte ale Luncii Dunăriii şi resturi de terase inferioare ale Dunării.

Poziţionare localităţii Văcăreni este la cca 7 km Nord-Vest de localitatea Luncaviţa pe platforma Dealul Mare, Vârful Văcăreni, latura Nordica a localităţii se învecinează cu Lunca Dunării. Suprafaţa de teren a localităţii nu prezintă denivelări accentuate, iar panta general este de Sud spre Nord şi este străbătută de Valea lui Lazăr şi Valea cu Peri. Factorii care duc la modelarea actuală sunt : roca, panta, elementele climatice, vegetaţia şi activităţile social-economice. Pe teritoriul comunei se întâlnesc următoarele procese : şiroire, torenţialitate. Şiroirea- este procesul de concentrare a apei din precipitaţii pe trasee liniare în lungul versanţilor , sub forma unor firicele sau şuviţe în procesul de concentrare a apei din precipitaţii pe trasee liniare în lungul versanţilor, sub forma unor firicele sau şuviţe de apă, creând şănţuleţe de diferite mărimi rigole, ravene. Tornţialitatea reprezintă acţiunea directă şi complexă a apelor ce rezultă din ploi şi topirea zăpezilor, procesul care stă la bază este şiroirea a cărei intensitate şi suprafaţă de acţiune este mult mai mare. Torentul execută trei acţiuni: eroziune, transport, acumulare creâand un organism torenţial. În perimetrul comunei , torenţii apar mai ales pe versanţii cu pante mai mari , lipsiţi de vegetaţie. Conul de dejecţie este partea finală a torentului. Procesele fluviale- se desfăşoară în arealul albiei minore şi deasupra malurilor şi sunt cele de eroziune , transport, acumulare.

Climatul este predominant cel continental excesiv caracterizat printr-un regim termic diferentiat între cele 2 anotimpuri extreme, amplitudinile anuale fiind foarte mari.Verile de regulă sunt caniculare în timp ce iernile sunt însoţite de geruri puternice ţi persistente, generate de Crivăţ ce se resimte mai ales în tronsonul nord-vestic. CLIMA 2 În ciuda climatului care favorizează dezvoltarea unei vegetaţii forestiere, aceasta lipseşte din zonă, ca de altfel din întreaga zonă a Munţilor Măcinului. Comuna Văcăreni aparţine sectorului cu climă caldă (ţinutul climatic al Podişului Dobrogei). Temperatura aerului este slab diferenţiată, mediile anuale fiind cuprinse între 10-11 grade Celsius. Repartiţia temperaturilor medii este, în general, specifică climei dobrogene. Temperatura medie anuală este 11º C, cu luna cea mai friguroasă ianuarie -8ºC.iar cea mai călduroasă iulie. Temperaturile medii pentru luna februarie nu coboară sub minim 2ºC,temperatura medie în luna iulie-august depăşeşte 22ºC.Iernile sunt blânde, iar verile sunt călduroase; de altfel, temperatura medie pe anotimpuri indică o valoare de -1ºC iarna şi vara 22ºC.Temperatura medie anuală este de 11ºC . Temperatura maximă medie anuală ajunge la 16ºC, cu maxime in iulie şi august de peste 28ºC iar în ianuarie –februarie de peste 2ºC. Temperatura maximă absolută a înregistrat 39ºC. Numărul zilelor fără îngheţ este în jur de 200. Anual se însumează , în medie, 20-30 zile tropicale. Numărul mediu anual al zilelor cu ninsoare ajunge la 29,3 iar al zilelor cu strat de zăpadă la 32,5. Îngheţul se produce în 85 de zile grupate în jurul lunilor ianuarie şi februarie Valorile radiaţiei solare depind de durata de strălucire a soarelui şi de caracteristicile suprafeţei active. Radiaţia solară globală este de 125 kcal/cm²/an. Această valoare corespunde unei durate de strălucire a soarelui de 2200-2500 ori/an. (vezi anexa Vremea la Văcăreni). Precipitaţiile atmosferice înregistrează valori reduse, cantităţile medii anuale oscilând între 400-500 mm.

La Văcăreni a fost dezgropat un important tezaur monetar, despre care se crede că a fost ascuns în anul 1396, după lupta de la Nicopole. Tezaurul conţine monede de pe timpul lui Mircea cel Bătrân, Vlad l precum şi monede turceşti.

Spre deosebire de alte comunităţi rurale din Romînia, în Comuna Văcăreni nu s-a înregistrat fenomenul de migrare masivă către străinătate în scopul găsirii unui loc de muncă mai bine plătit. Aici acest fenomen este sporadic sunt plecaţi să muncească aproximativ 20 de familii, iar dinamica acestui fenomen stagnează în ciuda trendu-lui general.

Comuna Văcăreni are in componenţă un singur sat Văcăreni,satul de reşedinţă.